1993

Ziua Luminii

( Învierea Domnului 1993 )


În acest ceas de slava si bucurie doresc ca împreuna sa ne reamintim ca noi dreptcredinciosii crestini,noi fiii nobilului popor român, noi cei ce avem credinta în Dumnezeu,curata,cu lumina aprinsa am primit haina cea luminata a sfantului Botez,cu lumina aprinsa in mâini ne împartasim cu Trupul si Sângele Domnului,cu lumina in mâini, ne cununam, cu lumina aprinsa în mâini am gustat si am sarbatorit Sfintele Pasti si cu lumina aprinsa in mâini ne vom da sufletul in mâinile lui Dumnezeu.
Prin toate acestea, noi marturisim ca iubim lumina si ca sîntem „fii ai luminii si fii ai zilei si nu suntem ai noptii si nici ai întunericului” (I Tes.5,5). De aceea în aceasta sfînta zi, când Sfânta Evanghelie ne-a vestit ca: ”lumina Domnului,lumineaza pe tot omul…”(In.1,9),cu încredere ma adresez tuturor si impreuna cu Sf.Ap.Pavel, va zic: ”umblati ca fii ai luminii”(Ef.5,8).
Viata noastra, casa noastra sa fie un locas al luminii. Tara noastra sa o transformam intr-o tara a luminii. Dar cu totii stim ca lumina ca sa lumineze trebuie sa arda, sa se consume, sa se jertfeasca.
De asemenea si noi, ca sa dovedim ca suntem fii ai luminii,trebuie sa ardem,sa ne consumam,sa ne jertfim,în jertfa,în ardere,în daruire totala pentru binele obstii,a familiei a Bisericii,a tarii.Sa ne indeplinim menirea pe care o avem în lumea aceasta si sa ne facem vrednici de iubirea lui Dumnezeu si de jertfa Domnului nostru Iisus Hristos.De patimile,de moartea si de învierea Domnului,care pentru noi,pentru mîntuirea si fericirea noastra”S-a smerit pe Sine,ascultator facîndu-Se pîna la moarte si înca moarte pe cruce” (Filip. 2,8). Pentru noi, Domnul S-a dezbracat de slava Sa:”chip de rob luînd” (Filip. 2,7), a iesit din ”sânul Tatalui…”(In. 1,18), S-a îmbracat în firea omeneasca, S-a lasat vîndut, palmuit, scuipat si batjocorit, rastignit si ucis, a coborît în mormînt
Iar dupa ce pe toate acestea le-a patimit,a treia zi a înviat cu slava,facîndu-se începutul învierii noastre,caci:”Dumnezeu care a înviat pe Domnul,ne va învia si pe noi,prin puterea Sa…”(I Cor.6,14).
Domnul care a înviat din mormânt a sfarâmat catusele nedreptatii, a desfiintat împaratia mortii si a deschis portile raiului la tot omul care crede în El si-l marturiseste,asa cum a fost marturisit de tîlharul de pe cruce si-i zice : « astazi vei fi cu Mine în rai »(Lc.23,43).
Acesta este cuvântul Domnului, pe care în aceasta zi luminata a Învierii Sale Îl rosteste catre tot omul credincios : « astazi vei fi cu Mine în rai » .
În aceasta zi a Învierii Domnului,care a pus o temelie nezdruncinata vietii noastre crestine,sa facem un scurt popas,sa ascultam cu atentie vaietul ce se aude pe pamînt.Toate neamurile se framînta,se prabusesc împaratii care au fost înaltate pe nedreptate.Toti oamenii se întreaba,care este cauza neorînduielilor si atîtor suferinte pe pamînt?
Acestea toate se clatina, pentru ca nu-si pun speranta în Dumnezeu si nu sînt întemeiate pe viata si învatatura Domnului care zice: ”Am fost mort si iata sunt viu în vecii vecilor si am cheile mortii si ale iadului”(Apoc.1,18).
Toate sistemele omenesti poarta în ele sîmburele pieirii,pentru ca nu sunt întemeiate pe cuvîntul lui Iisus Hristos, Care si-a dat viata pentru mîntuirea lumii. În aceasta zi,cînd sarbatorim cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos,crestinul dreptcredincios se dezbraca de tot ce este nedrept si întunecat,spre a putea pastra în suflet,lumina cea cereasca pe care a primit-o din mîna preotului,care în noaptea Învierii, ca un înger, din fata Sfîntului Altar, ne-a chemat pe toti si ne-a oferit lumina din lumina lui Hristos, zicînd: ”Veniti de luati lumina”.
Cei ce sînt fiii luminii,fi ai zilei si-au aprins o lumina si raza acestei lumini o vor pastra în suflet pîna la anul si nu numai atît ci pîna la ultimul ceas al vietii lor,cînd le va lumina calea spre împaratia cerurilor.
Fratilor!Ceea ce este lumina si caldura primaverii pentru toata creatura,aceea este pentru un crestin caldura si lumina Pastilor. Iesiti si ascultati cum cânta acum toata faptura.
Izvoarele ce au scapat din înghetul iernii murmura acum mai vesel. Apa lor e mai limpede si mai dulce. Aerul este mai straveziu si mai curat.Vîntul sopteste prin pomii din gradina, prin dumbravi sau prin paduri ; mai vesel rostim parca o rugaciune în taina.
Pasarile mai voioase ciripesc,mieii pe langa casa gospodarului si pruncii,zburda mai sprinteni.Toate se bucura de viata,iar sufletul omului,prin Învierea Domnului,stiind ca dupa aceasta viata,urmeaza alta viata,nu îmbatrîneste.Acum tineri si batrîni,barbati si femei au primit un nou chip o lumina noua,plina de maretie,pentru ca nu le mai este frica de suferinta,nici de moarte,nici de iad.Nici suferinta nu-l mai înspaimînta pe cel credincios,pentru ca stie ca Hristos cel înviat a sfintit-o,facînd-o roditoare de vesnica bucurie.
Pastile la noi românii sunt mai frumoase ca la orice popor, pentru ca noi am purtat în suflet credinta în Înviere si viata vesnica de mii de ani. Stramosii nostri geto-dacii au fost întodeauna patrunsi adânc de credinta în Înviere si viata ce urmeaza dincolo de mormânt si n-au purtat în suflet frica de moarte, care a chinuit si chinuieste si acum sufletul altor popoare, pentru care moartea este o tragedie si mormîntul un simbol al întunericului.
Parintii nostri si noi care am luat lumina,din lumina lui Hristos vedem în mormînt un semn,un simbol al luminii de aceea la Pasti nu ramîne mormînt fara lumina.La unele morminte luminile sînt aprinse cu sfiala si evlavie în mana copiilor a sotilor,a sotiilor,a parintilor sau prietenilor celor adormiti,iar la alte morminte ce sunt uitate sau nu mai au pe nimeni, îngerul pazitor al celui din mormînt,care vegheaza lînga fiecare mormînt,pîna la a doua venire a Domnului,la cuvintele preotului zise în fata Sfântului Altar :„Veniti de luati lumina „ atunci îngerul în chip nevazut vine si ia lumina,din lumina lui Hristos si o pune pe fiecare mormînt,acolo unde se afla inima omului, prefacuta în tarâna.
În mod nevazut, pe fiecare mormânt crestin dreptmaritor arde neîncetat o candela,o lumina, pentru ca acolo în acel loc se afla ramasitele unui om care a fost creat de Dumnezeu, ramasitele unui om care prin Taina Sf.Botez a primit harul lui Dumnezeu a unui om care în ceasul mortii a primit în gura lui Trupul si Sîngele Domnului,care este samînta învierii si a vietii vesnice si cu aceasta samînta s-a coborît în mormînt si dupa cum bobul de grîu intra sub brazda si putrezeste partea cea din afara,dar germenele vietii nu piere ci asteapta sa vina caldura si lumina soarelui,ca sa incolteasca si sa se ridice deasupra ogorului,transformîndu-se în spic plin de roada,tot asa si în mormînt unde a intrat un trup firesc,cînd va sosi timpul se va ridica un trup transfigurat,un trup duhovnicesc, asa cum ne spune Sfânta Scriptura (I Cor.15,44), asemenea trupului Domnului nostru Iisus Hristos, si va intra în viata. Dar pâna atunci arde pe mormînt o lumânare nevazuta si sta de straja un înger lânga Crucea Domnului, care este semnul biruintei, Învierii si vietii.
Când a înviat Domnul, multe morminte „s-au deschis,si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat s,i iesind din morminte, dupa învierea Lui, au intrat în sfânta cetate si s-au aratat multora”(Mat.27,52-53).
Asa si acum, la praznicul Învierii, multi dintre cei plecati,cu îngaduinta lui Dumnezeu, vin si se bucura împreuna cu noi.în ziua aceasta orfanii nu sînt orfani,vaduvele nu sînt vaduve,parintii au lînga ei pe copiii lor pe care i-au pierdut de timpuriu.Toata suflarea de jos si de sus,cei ce suntem în viata, alaturi de cei ce au plecat din viata aceasta,se bucura,iar mai presus de toate se bucura Domnul nostru Iisus Hristos,Stapînul cerului si al pamîntului,care dupa Înviere a spus:”Datu-Mi-sa toata puterea în cer si pe pamânt…”(Mat.28,18).

La Craciun ne bucuram de o floare preafrumoasa, la Pasti gustam din fructul ce a crescut din floarea care a înflorit cînd S-a nascut Iisus Hristos pe pamînt.
De bucuria Învierii noi ne putem împartasi in fiecare duminica pentru ca fiecare duminica este închinata Învierii Domnului.Dupa cum evreii sarbatoresc sîmbata în amintirea eliberarii lor din robia Egiptului Deut.5,15,tot asa si neamul crestinesc sarbatoreste duminica în amintirea eliberarii din robia iadului si a mortii prin Învierea Domnului.
Duminica este ”Ziua pe care a facut-o Domnul sa ne bucuram si sa ne veselim întrânsa”, pentru ca duminica a fost aleasa de Domnul ca sa fie Ziua Învierii si a vietii, ziua luminii, în timp ce sâmbata este ziua întunericului si a mortii. Cu sâmbata s-a sfârsit robia Legii, iar Duminica este inceputul Imparatiei lui Dumnezeu în care domneste”harul si adevarul care au venit prin Iisus Hristos”(In.1,17), dupa cum se spune în Sfânta Evanghelie care s-a citit astazi.
Tot în aceasta zi, adica duminica, S-a pogorît si Duhul Sfânt si S-a întemeiat împaratia lui Dumnezeu pe Pamânt – Biserica lui Hristos.
Noi, în ziua Învierii mai avem o sfânta datorie: sa ne aducem aminte de parinti si de frati, de mosii si de stramosii nostri,care odihnesc aici si pretutindenea.Ei asteapta sa fim lînga ei,lînga mormintele lor,sa aprindem o lumînare,sa rostim o scurta rugaciune,sa facem o mica jertfa,sa ne aducem aminte de ei
Unii dintre cei adormiti nu au parte în chip desavîrsit de lumina lui Hristos, pentru ca au murit nespovediti si neîmpartasiti,au murit fara o lumînare în mana,altii au cazut prada mortii în accidente,în temnite,ascunsi prin crapaturile pamîntului sau pe cîmpul de lupta, aparând glia Patriei si Legea româneasca.
La capatâiul lor, la capatâiul celor raposati, sa ne plecam genunchii si fruntea în aceasta luminata zi si sa ascultam ce ne spun ei din adîncul pamîntului si din adîncul istoriei.
Ne vorbesc deopotriva mortii din morminte si preotii altarelor care de doua mii de ani slujesc cu vrednicie acest popor aparînd unitatea neamului si credinta ortodoxa,ne vorbesc eroii si martirii tineri ai nostri,chemîndu-ne sa ne uitam la jertfa lor.
În ziua de Pasti,mormintele tuturor se deschid si cei adormiti vin printre noi,cu îngaduinta lui Dumnezeu si ne privesc, ne asculta,ne cunosc viata si daca ne vad învrajbiti si nemultumiti se întorc rusinati si plîngând în mormintele lor.
Patrunsi de fiorul sfânt al sfintei datorii ce ne-o înplinim,cu cele mai curate gînduri si ochii atintiti la cele ce cu ajutorul lui Dumnezeu le-am facut si la cele ce le mai avem a împlini, va binecuvintez parinteste, va îmbratisez frateste, adresându-va cutremuratorul nostru salut :

HRISTOS A INVIAT!

Nasterea Domnului, bucurie a copilariei

( Nasterea Domnului 1993)

O, minunat praznic! O, minunat dar al lui Dumnezeu!
Iubitii mei frati, preamariti crestini. Opriti-va o clipa si cugetati astazi la mila si la bunatatea lui Dumnezeu.Bucurati-va ca astazi „Prunc s-a nascut voua”,(Is.9,5) si Fiul celui Preaînalt s-a coborat între noi.
Ziua de astazi, ziua Nasterii Domnului,în care cu totii ne bucuram,în care cu sufletul toti ne luminam de o lumina noua,în care batrînii au întinerit si salta ca pruncii,patrunsi fiind de o lumina tainica,în care tinerii si pruncii devin întelepti ca batrînii.În ziua aceasta pe care Sfînta Biserica,calauzita fiind de Duhul Sfînt,a rînduit sa o praznuim cu sfintenie si cu bucurie în fiecare an,veniti sa ne amintim,de cea mai mare minune pe care Dumnezeu a facut-o pentru noi.
Mare si nepatrunsa de mintea omeneasca este creatia lumii,cînd din nimic Dumnezeu a facut cerul si pamîntul.Mare si stralucita este clipa în care Dumnezeu Cel în Treime preamarit Tatal,Fiul si Sfîntul Duh,a zis ;”Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra”(Fac.1,26) Dar,mai presus de toate este acest dar al lui Dumnezeu,aceasta minune cînd în nepatrunsa taina-Sfînta Treime-vazînd ca omul,cea mai iubita creatura a Sa a ratacit,a pierdut harul,a hotarît ca Fiul,Cuvîntul lui Dumnezeu,sa se întrupeze,sa îmbrace haina trupului omenesc,sa vina în mijlocul nostru,ca sa ne mîntuiasca de osînda,sa ne deschida drumul spre slava si fericirea cea vesnica,sa ne faca „partasi dumnezeiestii firi”(II Petru 1,4),asezându-l pe om prin Întruparea Sa, mai presus de îngeri, cu cinste si cu slava încununîndu-l, repunîndu-l în drepturile pe care acesta dintru început le-a avut,pe care prin neascultare le-a pierdut.
Acum în aceasta zi,iubitii mei frati si fii duhovnicesti,mai mult decît oricând,vedem ca :„Dumnezeu asa a iubit lumea încît pe Fiul Sau,Cel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica”.(In.3,16)
Acum suspinul neamului omenesc cel cazut a încetat. Acum s-a împlinit rugamintea ce pornea din adîncul inimii tuturor oamenilor:”O! de ai despica cerurile si Te-ai pogorî”(Is.64,1).
Acum s-a împlinit cererea ce pornea din adîncul sufletului omenesc,care,cu ochii îndreptati spre cer, striga:”Doamne pleaca cerurile si te pogoara „…(Ps.143,5).
Veniti iubitii mei frati si surori sa calatorim si noi împreuna cu magii.Veniti sa ne apropiem si noi cu sfiala,cum s-au apropiat pastorii de ieslea din Betleem.Veniti sa primim cum au coborît îngerii din ceruri si în cîntari de slava au preamarit pe Stapînul cerului si al pamîntului.Veniti toti cei care din mila lui Dumnezeu aveti o locuinta binecuvîntata,veniti cu totii sa vedem în ce conditii s-a nascut pe pamînt Fiul lui Dumnezeu.Veniti si vedeti pe Maica Domnului cît de îndurerata este ca nu are scutece si nici hainute cu care sa-si îmbrace pe Fiul Sau,pe Dumnezeul nostru.
Deschide-ti larg portile voastre astazi.Deschideti, iubitii mei fii, inimile voastre. Dati afara din sufletele voastre întunericul, nepasarea,raceala,si primiti în casa voastra,în inima voastra,în cugetul vostru,pe Iisus Hristos Domnul cerului si al pamîntului. Schimbati-va firea asa cum ne-a cerut Marele Profet Ioan Botezatorul si chiar Mântuitorul, când Si-a început activitatea, spunînd: Pocaiti-va!(Mt.3,2 ;4,17)Eliberati-va de întunericul rautatii, îndreptati-va, mântuiti-va.
Pacatul lui Adam a facut din fiecare suflet o pestera si din fiecare om un rob al instinctelor,al pornirilor animalice.Nasterea Domnului a transfigurat faptura omeneasca,prefacînd-o într-un altar în care salasluieste Duhul Sfînt. Ca dintr-un somn adânc s-a trezit omul,când Fiul lui Dumnezeu S-a nascut pe pamânt.
Fata omului s-a luminat,s-a înseninat atunci.Pentru fiecare om s-a aprins o stea. Steaua sperantei,steaua bucuriei, steaua credintei,steaua datoriei de a lupta pentru dreptatea lui Dumnezeu.A lupta pentru dreptatea lui Dumnezeu,înseamna a lupta pentru drepturile cele mai sfinte ale omului.Trebuie sa stie toata lumea,cine calca poruncile lui Dumnezeu,prin aceasta calcînd dreptul lui Dumnezeu,calca drepturile omului.Orice dusman al lui Dumnezeu este un dusman de moarte al omului.
Daca zice cineva :”Iubesc pe Dumnezeu,iar pe fratele sau îl uraste,mincinos este.Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu,pe care nu l-a vazut poate sa-L iubeasca,zice Scriptura,spunînd mai departe :”Aceasta porunca avem de la El, de la Cel ce S-a nascut în Betleem: « Cine iubeste pe Dumnezeu sa-l iubeasca si pe fratele sau”(I.In.4,20-21).
Orice nastere sporeste în lume dragostea si bucuria. În casa se face mai multa lumina cînd vine un om nou în lume. În lume se face mai multa lumina cînd oamenii asculta plînsul si rîsul ce odata s-a auzit în pestera din Betleem.Se face lumina în lume,si în cugete,cînd omul se gîndeste profund de ce s-a nascut Fiul lui Dumnezeu pe pamînt,de ce a venit Fiul lui Dumnezeu în lume ?
Întrebarea aceasta trebuie sa ne-o punem toti cei ce purtam chip de om,si de raspunsul pe care noi îl dam la aceasta întrebare,depinde fericirea si mîntuirea lumii
Fiul lui Dumnezeu s-a nascut pe pamînt si a adus de la Dumnezeu Tatal un mesaj,o veste buna,pe care toata lumea o numeste „Evanghelie”.Aceasta veste buna,aceasta Evanghelie,este o marturie vie trimisa de Dumnezeu prin Fiul sau în lume.Dar oamenii nu o cunosc si cei ce o cunosc,nu o îdeplinesc si din aceasta izvorasc toate suferintele din lume,toate relele de pe pamînt.
Temelia cea mai solida pentru drepturile omului se gaseste în Evanghelie. Nu exista alta temelie pentru mântuirea lumii, pentru izbavirea omului de suferinta vremelnica si vesnica,decît aceea pe care a pus-o Iisus Hristos.
Scopul Nasterii Domnului este acesta; sa dea lumii viata,viata adevarata,care este”lumina oamenilor”I(In.1,4).
Când ascultati la fereastra glasul colindatorilor,cînd priviti în ochii copiilor vostrii,cînd cu bucurie îi îmbratisati,gînditi-va si la cei ce nu au mama si tata, gînditi-va si la orfani,la copii parasiti de parintii lor,gînditi-va acum cînd va bucurati cînd va vedeti înconjurati de familie si la cei fara familie ; gânditi-va la vaduve si la batrînii care nu au foc în vatra si nici o bucata de pîine pe masa,si din darurile pe care vi le-a dat Dumnezeu mîngîiatii pe toti.
Gândindu-ma la inima dumneavoastra buna,la sufletul vostru generos si întelept,iubiti crestini,am dorit sa va amintesc la aceste sarbatori,de faptele milei trupesti si sufletesti,cînd inima tuturor e mai blînda,mai buna mai curata,pentru ca la acest Praznic ne intra în casa,ca o raza de lumina,cea mai scumpa si mai sfînta amintire,amintire asa de duioasa,amintire asa de frumoasa,ca Fiul lui Dumnezeu s-a nascut aici între noi,si a ramas cu noi,în Biserica,pe Altar în Sfînta Euharistie.
Pentru ca sa ascultam porunca lui Dumnezeu si sa îndeplinim dorinta lui Iisus Hristos care este-sa nu uitam nici o clipa de cei mici, am rânduit ca prima duminica din luna iunie,sa o închinam copiilor, sa o declaram „Duminica copilului”, în care la altarele sfintelor noastre Biserici,preotii vor savîrsi sfinte slujbe si rugaciuni pentru copiii nostri,pentru copiii din toata lumea si pentru îndrumatorii lor,adica pentru vrednicii educatori si profesori.
În aceasta duminica – în duminica copilului, preotul va rosti un cuvînt de învatatura,în care ne va putea arata cît de mult iubeste si pretuieste Iisus Hristos pe copii si pe educatorii lor.
În prima duminica din luna iunie acolo în biserica,în fata parintilor si fratilor mai mari,copii vor rosti cîteva poezii si vor cînta cîteva cîntece din sufletul lor curat.
Acolo,în Biserica,copii vor aduna ofrandele pe care credinciosii le vor oferi pentru copiii strazii,pentru copiii handicapati,pentru copiii care nu au nici mama nici tata, pentru copiii lumii.
Cu inima curata si cu crestineasca iubire, va binecuvintez si va doresc tuturor, din tot sufletul, sa petreceti toate Sfintele sarbatori cu liniste, cu bucurie si cu sanatate.
Sa multumim Preabunului Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care le-am primit pâna acum, sa ne rugam fierbinte ca si anul care vine sa fie un an bun, îmbelsugat în roade pamântesti si ceresti.


Retele sociale: RSS Facebook Twitter Google del.icio.us Stumble Upon Digg Reddit

close window

Service Times & Directions

Weekend Masses in English

Saturday Morning: 8:00 am

Saturday Vigil: 4:30 pm

Sunday: 7:30 am, 9:00 am, 10:45 am,
12:30 pm, 5:30 pm

Weekend Masses In Español

Saturday Vigil: 6:15pm

Sunday: 9:00am, 7:15pm

Weekday Morning Masses

Monday, Tuesday, Thursday & Friday: 8:30 am

map
6654 Main Street
Wonderland, AK 45202
(513) 555-7856