Urmenis

Preot Paroh Sfara Gheorghe-Marius

• nascut la 04.06.1978 – Ulmeni,
• sachelar,
• loc. Urmenis, nr. 116, cod 437021, jud. Maramures,
• Tel: 0743320462

SCURT ISTORIC

În documente, localitatea este consemnată încă din 1391 sub denumirea Ormenieş. Din acelaşi an este atestată şi de către Coriolan Suciu, sub denumirea: Ermeiniş.

Etimologia termenului provine probabil, din forma de plural a substantivului urmă, dar este o posibilă explicaţie şi de la verbul a urma, în sensul că sătenii s-au urmat unul pe altul când au fugit de năvălitori.

Conform documentelor, la 1592, el a aparţinut, prin donaţie regală, voievozilor Drag şi Balc. Aflăm consemnat că pânp la 1549, el a aparţinut lui Dragfi (probabil Drag), întrucât în acel an sătenii plătesc impozit, văduvei lui.

La 1566, satul apare înscris în urbarii sub stăpânirea lui Damian Pop. Satul era în mare parte de iobagi, deoarece actele consemnează că la 1612 ei ajung în faţa unei comisii de litigiu la Ariniş. Actele vorbesc că situaţia lor grea i-a determinat să fugă adesea, părăsindu-şi gospodăriile. Astfel la 1689, numărul gospodărilor părăsite ajung la 6. Satul a avut mult de suferit de pe urma invaziei turceşti, ajungând în 1720 să fie pustiit în întregime. La 1805, actele vorbesc despre o răscoală a nobililor, la care îşi înscriu participarea mai mulţi ţărani liberi printre care şi bătrânul Bancoş Ionuţ, care era orb.

În privinţa bisericii, se ştie că pentru prima oară ea a fost ridicată, pe locul actual de peste vale şi cea din lemn cu pictură pe pânză. Primul preot care i-a slujit altarul a fost Ion Gherasim. La 1600 a fost ridicată o altă biserică tot din lemn în mijlocul satului a cărei existenţă a durat până în 1912, era sub formă de corabie având parţial pictură. La altarul ei s-au perindat în acel răstimp preoţii Pop Petru – 1650; Vaida Petru – 1700; Vaida Gheorghe – 1750; Vasvari Vasile – 1800; Caba Petru – 1870.

La 1750 documentele vorbesc de existenţa bisericii care era susţinută de 132 de credincioşi care aveau şi un preot „Umblători” (navetist). Conform documentelor, la 1890, aflăm că numărul credincioşilor se ridică la 578.

Între anii 1870-1921, a slujit altarul bisericii din Urmeniş arinişeanul Sabău Ştefan, preotul care a ridicat actuala biserică din zid, având formă de corabie cu pictură parţială în ulei.

Între 1921-1971, a slujit altarul bisericii preotul Ioan Bancoş din localitate. Acestuia i-a urmat preotul Vasile Bancoş din Băiţa de sub Codru. Sub păstorirea lui s-au efectuat reparaţii interioare şi exterioare la biserică, s-a construit casa parohială cu anexele ei şi s-a sfinţit biserica în 1975 la 19 octombrie cu hranul „Sfântu Dumitru” de către Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Teofil Herineanu, secondat de un sobor de preoţi, protopop al Băii Mari fiind, Carol Pop.

Odata cu pensionarea Preacucernicului Parinte Bancos Vasile, in iunie 2012, a fost numit Paroh la Parohia Urmenis Preacucernicul Preot Sfara Gheorghe-Marius.