Viile Apei

Preot Paroh Timis Ionel Radu

nascut la 03.10.1991 – Borsa, jud Maramures,
Viile Apei, jud. Maramures,
Tel. 0749072858,
E-mail: timis_ionelradu@yahoo.com

“Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”

biserica de zid cu hramul “Sfintii Mihail si Gavril” – 1983,
443 credinciosi

Istoric

Credincioşii români de pe aceste locuri, datorită drepturilor destul de îngrădite de administratorii acelor timpuri, dat fiind faptul că majoritatea erau slugi la baronii de la Apa şi Medieş, dar şi a posibilităţilor precare pe care le aveau, au fost vitregiţi de bucuria de a avea un loc de închinare. Erau nevoiţi, în duminici şi sărbători să facă cale lungă până la Apa, Seini sau Racşa.

Astfel, în anul 1924, credincioşii din localitatea Viile Apei cer preotului protopop al Seiniului, Mihai Berinde, ajutorul pentru a-şi putea zidi biserică în localitatea lor. Cu acest prilej ei cer ca Viile Apei să fie parohie de sine stătătoare fără a mai fi filie ataşată la alte localităţi. Aşa cum reiese dintr-un act de notariat public făcut înaintea notarului Dumitru Crăciun din Seini la anul 1925, Micle Gheorghe împreună cu familia dau pământ pentru construirea bisericii.

Nou înfiinţatei parohii, la anul 1925, i se afiliază şi localitatea Racşa Vii, aflată în imediata apropiere şi care aparţinea de satul Racşa. Credincioşii celor două localităţi au fost despărţiţi numai administrativ, nu şi spiritual, ei fiind aici alături de veacuri, având aceeaşi lege, aceleaşi tradiţii, aceleaşi datini. Între anii 1925-1929 sub păstorirea interimară a preotului protopop Mihai Berinde de la Seini, cu ajutorul credincioşilor din Viile Apei – Racşa Vii, dar şi al parohiilor din jur, Apa, Racşa şi Seini, se ridică aici noua biserică din piatră şi cărămidă. Din procesele verbale şi din chitanţele aflate în arhivele statului şi ale bisericii aflăm despre contribuţia parohiilor din jur pentru construcţia bisericii. Astfel, parohia Apa donează pământ (cleja bisericii) şi suma de 2500 de lei pentru nou înfiinţata parohie; parohia Racşa contribuie cu lemn de construcţie şi sumă de bani pentru construcţia bisericii. Ajutor s-a primit şi de la instituţiile statului, de la Prefectura judeţului Satu Mare care, în anul 1927, alocă 2000 de lei pentru construcţia bisericii şi în 1928 suma de 10 000 de lei.

Biserica a primit hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril şi a fost binecuvântată de arhidiaconul Dragoş Aurel, protopop al Sătmarului în anul 1929.

Primul preot numit pe seama credincioţilor din Viile Apei – Racşa Vii este preotul Bertalan Vasile. Aflăm că acesta, în anul 1937, face cerere către autorităţile statului pentru a i sepermite schimbarea numelui din Bertalan Vasile în Radu Vasile. Prin decizia numărul 66012 din 9 iulie 1937 acesta primeşte aprobarea de schimbare a numelui, de aceea, în matricolele parohiale şi în unele procese verbale din arhive, îl vom găsi semnându-se fie Bertalan Vasile fie Radu Vasile fiind vorba însă de una şi aceeaşi persoană.

Despre primul preot din parohia Viile Apei ştim că s-a născut la anul 1900 la Şişeşti (lângă Baia Sprie), din părinţii Gheorghe şi Paraschiva. A absolvit studiile teologice la Gherla, iar după terminarea studiilor se căsătoreşte cu fiica preotului de la Potău, Gavril Berinde, Valeria. Între anii 1925-1929 a slujit în localitatea Cozlea, judeţul Sălaj, iar din luna aprilie 1929 până în decembrie 1945 în parohia Viile Apei. A avut 2 copii, Camil- de profesie medic pediatru şi o fiică- Ica. Începând cu anul 1945 se mută preot în localitatea Pomi, iar mai apoi la parohia Bicău, de unde se şi pensionează în anul 1962. A trecut la cele veşnice în anul 1969, fiind înmormântat la Satu Mare împreună cu soţia sa.

Sub păstorirea preotului Radu Vasile, la Viile Apei, se construieşte între anii 1930-1934 casa parohială, cu grajd şi fântână, iar biserica este împrejmuită cu gard.

Începând cu luna decembrie 1945 în localitate este numit preotul Emanuil Gâz care slujeşte aici aproape 30 de ani, până în vara anului 1974. Rămas văduv încă de tânăr, nu s-a recăsătorit niciodată, iar singurul copil pe care l-a avut s-a stabilit la Bucureşti, unde, la bătrâneţe, se retrage şi el.

Pentru că parohiei Viile Apei i se afiliază şi Oraşul Nou-Vii, preotul Emanuel Gâz a făcut ani la rând naveta între cele două localităţi, încercând să facă faţă problemelor credincioţilor din trei sate: Viile Apei, Racşa Vii, Oraşu Nou-Vii.

În timpul păstoririi preotului Emanuel Gâz, la Viile Apei se fac lucrări importante, astfel, în vara anului 1947, se reface biserica în exterior, se fac reparaţii la acoperiş, iar pe turnul bisericii se montează 2 clopote achiziţionate de la fabrica Oituz din Bucureşti prin contribuţia credincioşilor. Între anii 1949-1950 biserica este împobobită cu pictură de către pictorul băimărean Zibert Alexandru. În anul 1950 casa parohială, datorită stării precare în care se afla, este demolată, iar aşa cum spunea preotul Emanuel Gâz, din materialul rămas bun după demolare şi prin completarea cu material nou, cu ajutorul credincioşilor şi prin muncă voluntară, se construieşte o casă nouă. În 1963 se introduce curentul în casa parohială şi în biserică. Într-un document găsit în arhiva bisericii, scris pe coperta unei cărţi, preotul Emanuel Gâz, la anul 1960 vorbeşte despre cei care au slujit biserica de-a lungul timpului. Aici aflăm cântăreţii de seamă ai bisericii în persoana credincioşilor: Ruştiuc Vasile, Matei Laurenţiu, Ardelean Mihai, Lenghel Vasile şi Catrişcău Petru. Îngrijitori ai bisericii sunt enumeraţi: Neştea Ioan şi Pop Gheorghe, iar dintre epitropi sunt trecuţi Nicoară Ioan, Micle Gheorghe, Zob Ioan, Lenghel Vasile şi Achim Ioan.

Începând cu vara anului 1974 pentru credincioşii din parohia Viile Apei – Racşa Vii este numit preotul Roman Gavril care păstoreşte credincioşii de aici până în anul 1986 când se mută la Baia Sprie. convinge pe credincioşi de necesitatea construcţiei unei biserici noi. Pentru că legile timpului erau destul de aspre şi nu se permitea construirea de biserici noi, preotul Roman şi credincioşii au întâmpinat mari greutăţi pe care cu duhul răbdării şi cu multă înţelepciune au reuşit să le depăşească, iar în anul 1979 vechea biserică aflată într-un stadiu avansat de degradare este dărâmată. În locul ei a urmat să se înalţe un nou locaş măreţ, pe măsura hărniciei şi măreţiei acestor locuitori. Pentru că din vechea biserică a rămas în picioare doar turnul principal, modificat şi el ulterior, credincioşii au fost nevoiţi ani la rând să se roage fie sub cerul liber fie în magazia parohiei din curtea casei parohiale. Timp de 4 ani de zile aici s-au ţinut toate Liturghiile şi Sfintele Slujbe din duminici şi sărbători. Au urmat 4 ani de greutăţi şi eforturi din partea preotului şi credincioşilor din Viile Apei şi Racşa Vii. Dar dorinţa de a-şi vedea visul împlinit a fost mai puternică. Astfel că, în anul 1983, la 31 iulie, Înalt Preasinţitul Arhiepiscop Teofil Herinianul, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, la cererea credincioşilor, vine în mijlocul lor şi le binecuvântează lucrările de construcţie. A fost o zi de mare sărbătoare pentru credincioşii din cele două sate.

Aşa cum reiese din hrisovul de târnosire a bisericii, lucrările de construcţie au costat peste 1.200.000 de lei, sumă încasată de la credincioşii din cele două sate prin munca lor voluntară şi cu ajutorul primit de la Sfânta Arhipepiscopie a Clujului şi de la Patriarhie.

După plecarea preotului Gavril Roman la parohia din Baia Sprie, au urmat căteva luni de interimat, iar în primăvara anului 1987 este numit preotul Ioan Popa, care continuă lucrările de întreţinere la casa parohială şi la biserică, păstorind credincioşii din Viile Apei – Racşa Vii până în anul 1991 când se mută la Cluj.

Începând din vara acelui an, este numit preot pe seama credincioşilor din Viile Apei preotul Pascariu Iordache, venit din judeţul Vaslui. Acesta conduce destinele parohiei până în anul 1998, în luna februarie, când se mută la garnizoana Bacău. Sub atenta îndrumare a preotului Pascariu Iordache, credincioşii se hotărăsc să împodobească biserica cu pictură. Pentru aceasta iau legătura cu renumitul pictor bisericesc Barna Ioan (în prezent trecut la cele veşnice) care de altfel va şi efectua lucrările de pictură în biserică. Tot sub păstorirea preotului Iordache la casa parohială se construiesc anexe gospodăreşti, iar la Racşa Vii se ridică un clopot şi se sfinţeşte locul pentru construcţia unei noi biserici.

În primăvara anului 1998 am fost numit în parohia Viile Apei – Racşa Vii, eu, cel care scriu aceste rânduri, pr. Cosma Radu Constantin, născut în Ţara Lăpuşului, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, căsătorit cu învăţătoarea Cosma Valerica. În data de 5 aprilie 1998 am fost hirotonit preot şi instalat în această parohie de către Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Episcop Vicar al Maramureşului şi Sătmarului.

În anii care au urmat, cu ajutorul credincioşilor, s-a refăcut casa parohială, s-a terminat pictura bisericii, s-au efectuat lucrări de reparaţie la părţile exterioare ale bisericii şi s-au montat policandre noi.

La data de 16 septembrie 2001, P.S. Iustin Sigheteanul dă ascultare rugăminţii credincioşilor din această parohie şi vine în mijlocul lor pentru a binecuvânta lucrările efectuate. Datorită efortului necontenit al credincioşilor şi din dorinţa de a-şi vedea biserica frumos împodobită au fost donate bisericii cele necesare pentru sfintele slujbe. Astfel că, în anii care au urmat, au intrat în inventarul bisericii, pe rând, cărţi de slujbă, vase liturgice, veşminte, prapori, chivot, o icoană argintată în dimensiuni mari lucrată la atelierele Patriarhiei din Bucureşti etc, toate cumpărate de bunii credincioşi ai acestei parohii.

În anul 2005 s-au efectuat lucrări de renovare la interiorul casei parohiale, iar la biserică a fost introdusă încălzirea.

Un eveniment important care a avut loc în biserica noastră a fost înmânarea de către primarul oraşului de atunci, Gheorghe Cărăbăţ a diplomei de cetăţean de onoare acordată P.S. Iustin Hodea Sigheteanul, eveniment care a avut loc în postul sfintelor Paşti al anului 2004.

În toamna anului 2006, după consultările dintre consiliul parohial şi credincioşi, se încep lucrările de construcţie la capela din cimitirul satului, lucrări care s-au făcut prin contribuţia bunului credincios Ţânţaş Gheorghe, fiu al satului, împreună cu familia.

În ultimii ani, epitropi ai bisericii au fost pe rând Zetea Ioan, Ţânţaş Marin şi Zetea Vasile.

Cântăreţi ai bisericii au fost Lenghel Dumitru, Pop Mihai, Chereji Gabriel, ajutaţi de corul bisericii; îngrijitori au fost Ţânţaş Viorel, Pop Dumitru.

Astăzi, când scriu aceste rînduri consiliul parohial este format din: Zetea Vasile – prim epitrop, Pop Marin – epitrop II şi consilieri Lenghel Marcel, Ardelean Ioan, Talpoş Radu, Lenghel Vasile, Boitor Ioan, Mureşan Ioan, Roateş Marin şi Chereji Călin.

La această dată, parohia ortodoxă română Viile Apei – Racşa Vii are în proprietate 7 ha de livadă de pruni (cleja bisericii), 7 ha pământ arabil în Berenaş, 7 ha pământ arabil la Racşa Vii, iar lângă cimitir o livadă de meri ,despre care se spune că, au fost plantaţi de preotul Gâz Emanuil în suprafaţă de 1,5 ha.

Prezenţa la biserică a credincioşilor este bună, în fiecare duminică participând la Sfânta Liturghie, în medie, peste 100 de persoane, iar la praznice împărăteşti şi sărbători numărul lor fiind mai mare.

Retele sociale: